Miercuri, 21 ianuarie 2015 a avut loc prelegerea şi dezbaterea cu tema, “Treisprezece ani de operaţii psihologice în Afganistan. Semne de întrebare după retragerea forţelor luptătoare ale NATO” avându-l ca invitat pe domnul colonel dr. Sorin Cîrstea, participant la mai multe misiuni în teatrele de operaţii din Afganistan şi Kosovo şiprofesor invitat la Şcoala NATO de la Oberammergau din Germania. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Geopolitică şi Studii de Securitate din cadrul Departamentului RISE şi a avut loc la sala 210/RISE. 

 Deşi foarte prezentă în mass - media, problematica legată de implicaţiile militare, politice şi umanitare ale crizei din Afganistan rămâne de cele mai multe ori un subiect vulnerabil la abordări clişeizate şi superficiale. Prelegerea colonelului Sorin Cîrstea a reuşit să ofere o perspectivă aflată la polul opus acestui tip de abordare. În prima parte a prezentării sale, Sorin Cîrstea a evidenţiat elementele cele mai importante ale importanţei geo-strategice a Afganistanului, o ţară cu foarte multe resurse (în special metale rare) care stârnesc interesul multor actori importanţi ai scenei internaţionale (China, India, Pachistan, Rusia fiind exemple elocvente în acest sens). În cea de-a doua parte a comunicării, Sorin Cîrstea a dezvoltat pe larg ideea că harta culturală a teatrului de operaţiuni din Afganistan este mult mai importantă decât harta militară. În cea de-a treia parte a prelegerii, invitatul a explicat în ce constă domeniul operaţiilor psihologice într-o zonă de război. Având rolul de a influenţa percepţii, atitudini şi comportamente, operaţiile psihologice au în centru activitatea de diseminare a informaţiilor. Ceea ce trebuie reţinut, a arătat colonelul Cîrstea, este distincţia fundamentală dintre propagandă (ca demers care se desfăşoară exclusiv urmărind interesul sursei de transmitere a mesajelor) şi persuasiune (ca demers de influenţare atât în folosul sursei cât şi în folosul publicului ţintă). Privind lucrurile din această perspectivă, Sorin Cîrstea a reliefat, cu argumente convingătoare, faptul că, în ziua de azi, dimensiunea fundamentală a COIN (counter - insurgency) estealcătuitădin 80%  activitate de influenţare şi doar 20% activitate kinetică. Prin urmare, a conchis domnul Cîrstea, cultura trebuie văzută ca arena principală de desfăşurare a luptei de tip COIN. Din acest punct de vedere, schimbarea strategică fundamentală pe care cei treisprezece ani de misiune în Afganistan ar trebui s-o determine este, a arătat Sorin Cristea, cel puţin în domeniul operaţiilor psihologice, deplasarea orientării atenţiei dinspre talibani (care reprezintă, totuşi, o minoritate) spre poporul afgan, cel care devine din ce în ce mai conştient de sine şi de propria voinţă aşa cum a demonstrat-o în ultimii ani. Bogatul bagaj conceptual şi de informaţii pe care colonel dr. Sorin Cîrstea l-a prezentat publicului din sala RISE 210, a fost puternic potenţat de experienţa directă pe care vorbitorul a acumulat-o în Afganistan, în calitate de şef al structurii de operaţii psihologice. De aceea, autorul prelegerii a reuşit să înfăţişeze o perspectivă foate realistă asupra situaţiei din Afganistan evidenţiind, fără echivoc, atât punctele pozitive ale misiunii NATO din acest teatru de război (respectiv deschiderea accesului la educaţie pentru populaţia autohtonă) cât şi tragediile şi greşelile grave pe care forţele aliate din cadrul ISAF le-au făcut tocmai din insuficienta cunoaştere a realităţilor culturale locale dar şi ca urmare a unor decizii individuale pripite. Nu în ultimul rând, Sorin Cîrstea a arătat că identitatea de român, de persoană formată într-o cultură comunicativă, caldă, a reprezentat un mare avantaj în relaţionarea cu afganii care, dincolo  de asprime şi tradiţii războinice, sunt şi nişte oameni deschişi şi ospitalieri dacă sunt respectaţi în demnitatea şi tradiţiile lor. În concluzie, distinsul invitat al Centrului de Geopolitică şi Studii de Securitate din cadrul Departamentului RISE a subliniat că într-o situaţie de complexitatea celei din Afganistan istoria recentă ne arată că puterea cuvintelor s-a dovedit mult mai eficientă decât puterea armelor. 

În finalul dezbaterii, lector dr. Eugen Lungu, moderatorul şi principalul amfitrion al evenimentului a mulţumit invitatului şi a evidenţiat faptul că Aganistanul nu trebuie văzut ca o problemă închisă, în ciuda retragerii trupelor operative NATO din această zonă, ci ca un teatru de operaţiuni care rămâne actual şi într-o continuă transformare şi, de aceea, trebuie analizat ca atare.