Vineri, 14 iunie 2013, s-a încheiat cea de a doua ediție a simpozionului internațional „Modelul Mediteranean și regiunea extinsă a Mării Negre”în cadrul căruia reprezentanții mediului academic din România, Ungaria, Republica Moldolva, Turcia și Italia au dezbătut cele mai importante teme care predomină cele două spații de referință.

Simpozionul s-a desfășurat sub forma a trei paneluri în care participanții, profesori de excepție de la facultăți de renume din spațiul european, au discutat diferitele aspecte de ordin social, economic, politic și cultural care configurează realitatea societăților din zonele analizate:

• Panelul 1- „ Democraţie şi reprezentare politică în Spaţiul Mediteranean şi în Regiunea Extinsă a Mării Negre”,

• Panelul 2- „ Relaţii internaţionale la confluenţa dintre Spaţiul Mediteranean şi Regiunea Extinsă a Mării Negre”,

• Panelul 3: „ Neoliberalismul şi statul bunăstării astăzi, în Spaţiul Mediteranean şi în Regiunea Extinsă a Mării Negre”.

În cadrul festivității de închidere a lucrărilor, s-au prezentant concluziile și subiectele care s-au evidențiat în discuțiile din paneluri. . Prof.Univ.Dr. Vittore Collina de la Universitatea din Florența a menționat complexitatea realității politice și sociale de azi de la nivel global, dificultățile pe care regimurile democratice le întâmpină în adaptarea la situația mondială, precum și importanța mijloacelor de informare în masă și maniera în care acestea modifică viața socială a oamenilor, în special prin intermediul internetului. În continuare, profesorul Collina a subliniat fascinația pe care spațiul Mediteranean și cel al Mării Negre o gerenează și astăzi, precum și ideea analizei și interconectivității dintre cele două zone care poate reprezenta o temă importantă în spațiul de gândire al Uniunii Europene, la nivelul politicilor decizionale. 

Prof.Univ.Dr. Luigi Di Comite de la Università degli studi di Bari Aldo Moro din Italia a prezentat concluziile panelului pe care l-a moderat cu privire la relațiilor internaționale din bazinul Mediteranean, acordând o atenție deosebită problematicii privind populația: migrația, scăderea natalității și îmbătrânirea populației. Dacă în în anii 50 doar un procent restrâns de populație atingea vârsta de 80 de ani, acum acest prag este depășit constant în multe țări europene. Tot la acea vreme, în țările în curs de dezvoltare, vârsta medie nu depășea 35 de ani, acum , însă, este în jurul vârstei de 60 de ani. Acest fenomen este acompaniat de reducerea progresivă a natalității. Mobilitatea teritorială a populației și în special migrația din zonele rurale către mediul urban, care a devenit un fenomen global (Tokyo depășește 20 milioane de locuitori iar Istanbul are peste 10 milioane) naște preocupări cu privire la capacitatea de expansiune a orașelor și gestionarea pe viitor a alimentației pentru această populației. Există și un beneficiu al acestor migrații, respectiv faptul că elimină riscul de auto-referențialitate, aduc o schimbare a auto-evaluării calitative, marcând trecerea de la conceptul de asmilinare la cel de coexistență. 

Conf. Univ. Dr. Dragoș Vasile de la Universitatea Europei de Sud-Est Lumina a rezumat discuțiile din panelul pe care l-a modernat, în cadrul căruia principala preocupare a fost pentru situația economică și în special disparitățile dintre regiuni dar și în interioriul regiunilor din zona Mediterană (spre exemplu, dintre Nord și Sud) și a spațiului extins al Mării Negre. Moștenirea erei socialiste a condus în tinerele democrații la strategii diferite pentru atingerea economiei de piață, care au variat de la gradualism (cazul României) la politicile terapiei de șoc. Care este modelul economic de urmat, rămâne, însă, oîntrebare deschisă. De asemenea, s-a discutat despre efectele globalizării asupra afacerilor și posibilitatea de armonizare mai aprofundată a legislațiilor naționale. 

Prof.Univ.Dr. Constantin Balaban de la Universitatea Europei de Sud-Est Lumina a prezentat concluziile dezbaterilor despre complexul regional de securitate, modelul Balcanilor de Vest și Caucazul de Sud, influența factorilor externi în aceste zone precum și importanța strategică pe care o prezintă zona Mării Mediterane nu doar pentru Uniunea Europeană dar și pentru S.U.A sau Federația Rusă, cu o atenție deosebită acordată zonei de Sud-Est a Mediteranei pentru securitatea energetică. În cadrul aceluiași panel s-a discutat și despre abordarea și schimbările strategice vis-a-vis de zona arabă în contextul crizei economice mondiale și a Primăverii Arabe. 

Participanții la festivitatatea de încheiere a simpozionului au făcut propuneri cu privire la tematica următoarei ediții și au decis ca eterogenitatea versus omogenitatea în societățile mediteraneene să fie pricipala preocupare a ediției din 2014 a simpozionului internațional „Modelul Mediteranean și regiunea există a Mării Negre”.